Toate te duc spre amintiri, la bucurii si au efect de multumire si cuprindere de dor.
Un dor urias.
Cand iti imaginezi ca zbori prin trecut, chiar zbori in trecut..si amintirile stiu tot.
Se spune ca omul are mai multe ganduri decat granulele de nisip ale unei plaje.
Asa si este.
Este minunatul sfarsit de poveste.
Toamna e frumoasa..luna octombrie si ea..acum ne invaluie frigul.
Vreau tot soarele.
Si sa ii simt caldura.
Eu tot astept toamna, nu frigul.
Majoritatea oamenilor asociaza frigul, ploaia si vremea mohorata cu toamna. Uita sa vada insa culorile, nuantele care preschimba verdele crud in tonuri fantastice, ireale chiar. Daca ar lasa privirile lor sa vada dincolo de cerul vanat sau de perdeaua lesiatica la apus, ar realiza ca si acest peisaj este unul plin de viata. Imi place cand spui: "Eu tot astept toamna, nu frigul."
RăspundețiȘtergere